Astazi.Aici.
Fix 25 de zile pana la finele anului. Și-am zis ca nu-mi doresc nimic anul asta de sărbători. Am primit prea multe! Am o familie fericita, un soț îndrăgostit și o fetita ca o prăjiturică cu miere. Ce-as putea sa-mi doresc altceva?!
Poate ar fi frumos sa ningă. Sa ieșim cu săniuțele – n-am mai făcut treaba asta de ani și ani! Sa fie frig și sa ne înghețe năsucul și noi tot sa nu intram în casa!! Da…. îmi doresc zăpadă! Si voie buna!
( nădăjduim – Moșule, sa primim , da?! )
Cuminți am fost! Asa ca astăzi Mos Nicolaie sigur trece pe-aici! I-am pregătit prăjiturele ( știm ca-i plac) 
ne-am croșetat cizmulițele ( chiar dacă a fost mai complicat decît lustruitul )
și-acum stam! De fapt facem puțin nani, dar tot aia e! 
Nu ne grăbim !! Avem o viata înainte!
Crestem si visam! Zambim! Plangem….
fără sa numărăm visele mereu ne dorim altele. Nici măcar nu stam sa vedem dacă se-împlinesc la un moment dat. Asa suntem noi…. niciodată mulțumiți, mereu acri și din cînd în cînd îndrăgostiți!
Bine-o fi și-așa!
Diseară ne-aduna Mosul la masa! Pe toți trei …
Am zis ca vom servi salata de vinete – și-așa n-am papat demult
cîteva măsline, sunculita, cașcaval, neapărat salata verde ….
vom gusta și oua umplute – nelipsite în zi de sărbătoare
umplem doua pahare cu vin
și bineînțeles o sticluță cu lăptic
Nu va lipsi desertul… și-am ales ciocolata!!
….si cred c-ajunge! Va spune Mosu’ ca e abuz pe fata!
Dar cina noastră de sărbătoare nu se va încheia aici…urmează mama, tata și bebe pe canapea în fata televizorului ascultînd colinde! Da!
Bucuroși!! Si nerăbdători. Începînd cu cina se azi pășim în cea mai frumoasa perioada a anului.
Si îmi pun un gînd pentru anul ce vine…. asa, doar pentru sufletul meu. In secret! Si-i cer lui Dumnezeu un vis. Un vis pentru care sa lupt cinstit și de care mai apoi sa ma bucur în liniște!
Zîmbesc.
Cum va fi seara voastră de sărbătoare dragilor?! A trecut Mosu aseară ori trece în seara asta?! Ati fost cuminți?!
Cat costa un zambet?
Pare scump, mai ales ca suntem un popor care nu prea le are cu zîmbitul. Si nu știu de ce ….
Se spune “zîmbește sa faci ziua buna aproapelui”
Zic, “bun, zîmbesc! nu ma costa nimic” si astept evident un raspuns pozitiv din partea celui caruia ii zambesc! Daca il primesc e super ok, dar daca nu?! Am gresit oferindu-i l?!
Cam aici greșim noi! Suntem obișnuiți sa asteptam în schimbul a ceea ce dăruim
( și mai ales dacă dăruim pe degeaba ) asteptam răsplata!
Păcat! Un zîmbet nu costa nimic! Eventual ne bine-dispunem! Si îmbunam inimi. Si sa fiți siguri ca parcurgînd un traseu de măcar 1 km zilnic, întîlni cel puțin 10 inimi care tînjesc după zîmbetul ala timid! Ala gratuit ce nu obliga nimic din partea nici unuia din parțile participante. Doar încălzește o inima si-i da curajul și speranța de-a înainta!
Azi nu ies din casa ca am răcit destul de rău. Așadar nu parcurg traseul ala plin cu trecători ce-si poarta în piept inimile descurajate și lipsite de culoare! Ce fac atunci?! Astăzi nu dăruiesc o picătură de soare?! De ce?! Doar pentru ca nu ies?! S-o credeți voi!
Uite….. parcurg un alt traseu….unul virtual. Unul în care ma întîlnesc rand pe rand cu voi!!!
Si va zîmbesc! Gratuit și fără sa aștept în schimb nimic. Doar dăruiesc! Si iubesc viata!!!
Recomand: Carmen, Cristian Lisandru, Gabriela Elena, Ioan Usca, Nice, Natalia, Napocel, Stefania, Rokssana, Redsky, Tudor, Scorpyo .
Wordless Wednesday – 1 ( blue eyes )
Inapoi in sfarsit! :)
Dragilor,
probabil multi dintre voi au si uitat de mine! Eu insa, n-am uitat de voi, desi aparentele asa ar arata! Am o scuza! Sarcina pe care am purtat-o cu umerii sus de-a lungul anului…. Cea mai frumoasa perioada traita de mine de pana acum! Categoric!]
Si pentru ca tot m-am intors, am zis sa nu vin cu mana goala…aduc vesti, deci!
Am nascut pe 22 septembrie o fetita frumusica foc ce a cantarit 3580 grame si a masurat 52 cm. Am devenit din acea zi, fara doar si poate, cea mai fericita persoana de pe fata pamantului.
De-atunci pastram un ritual pe care nimeni niciodata n-ar putea sa-l doboare! Ne trezim impreuna, papam impreuna si-apoi ne jucam impreuna!!
Suntem un trio perfect!! va gandeati ca s-ar putea sa fie altfel? 
Sealed with a kiss
“Anumite gânduri sunt rugăciuni. Sunt clipe în care, oricum ar sta trupul, sufletul e în genunchi.”
(Victor Hugo)
S-au scurs minute bune, dragule, de când nu-ți mai simt respirația calda. Nu ma plâng – m-ai numi o nebuna! Nebuna ta, e drept, dar parca n-as dori un asemenea nume.
( Dar dorul rămâne…. și ce-as putea sa fac cu el fără tine?)
L-as împleti precum copii croșetează un origami – cu grija – și l-as trimite pana dincolo de zări…. ce promisiune ar fi în stare sa-mi jure ca ar ajunge în acest fel la tine ?
I-as pune aripi de fluturi, colorați și stropiți cu roua …. ba chiar i-as insufla și-un strop de vis albastru…. ai fi atât de puternic sa-l prinzi din fuga lui haotica? Sa-l pupi și sa-l expediezi înapoi spre mine ?
Minte-ma ca poți!
( Trece dorul … și-mi revine mai mult pofta de trăit clipe fără de tine! )
Nedumerire
A ce miroase culoarea roșie?!
Hmmm, depinde la ce-ți fuge prima data gândul, asa-i??
Poate pentru ca sunt eu graviduta, habar n-am, dar automat când am rostit “roșu” mi-a venit în minte un mar maaaaare, de culoarea sangelui…. fără nici un pic de pata….. deci…sa zicem ca în cazul meu, roșu miroase a ISPITA!
Totuși…. roșu…. a ce-ți miroase?!
Rhea Vanessa
Iubita mea,
iată primul articol dedicat în întregime ție!
te iubim în fiecare secunda mai mult, și abia asteptam sa vina clipa în care cu un zâmbet cât casa scânteii sa te îmbrățișam și sa-ți uram “Bun venit!”
Pana atunci …. îți trimitem numai gânduri frumoase, multa dragoste din partea lui tati si teancuri de pupici! Sa ne crești mare-mare!!!!
PS – Dragilor, minunea din burtica mea e fetita!!!!!!!!! Sănătoasă și foarte voinica!Va salutam cu mult drag, Orry, tati și micuța Vanessa!
Eu. De Pasti. Acum 100 de ani – Lavinia Stefan
Dragilor,
m-am decis. Anul asta cu ocazia Învierii Domnului, postez o poezie. Si nu orice fel de poezie ci una ultra speciala. Una pe care am citit-o de zeci de ori … si tot îndrăgostită am rămas! Transmite un sentiment de puritate și îți inspira mirosul pur al ouălor de paști!
Lavinia ne invita acu’ ceva timp sa petrecem Pastele acu’ 100 de ani! Pe mine m-a luat un dor atât de mare încât am zis ca merita sa încerc sa va invit și pe voi!
Senin pe cer. E cald și verde-afară.
O barză-n cuib, la poartă, în salcâm.
M-așez pe prispă. Îmi miroase-a vară.
Un pom rotat iși cerne floarea-n drum.
Nu trec mașini. Nu sună telefoane.
E liniște. Un calm de nepătruns.
Nu suntem domni, n-am devenit cucoane.
Suntem niște tărani. Și ni-i de-ajuns.
Ne suflă-n ceafă început-de-veacul
1900 ani s-au dus…
Tot număram… Și-acum, de Paști, tot satul,
Copii și moși, ne-nvie iar Iisus.
Ne cheama toaca, mici și mari, la Denii.
Îmi fac în minte lista de pacate,
Mă-nchin și fug s-ascult din Evanghelii,
Că nu știu a citi, n-am multă carte.
Pun fotă nouă; scot din ladă-o ie
Cusută astă-iarnă, cu-a’ bătrână.
Opincile le-am cam crăpat, la vie –
Atâta grijă, dară, să-mi rămână!
Doar n-o căta’ Iisus către picioare –
Că preotu-ăl’ batrân zicea, odată:
“Nu fi fudul, de ești urât, nu doare,
Că Dumnezeu la inimă te cată’!”
Ne strângem mulți – să tot fim cam vreo sută.
Tot satu-i în biserică, grămadă.
Tăcem și nu clintim. Suflarea-i mută -
Doar a venit Iisus ca să ne vadă.
Și-mi bate inima, mi-s ochii-n lacrimi
De-al Învierii și de-al Tainei rost
Și simt fier ars prin carne, de la Patimi,
Când înțeleg ce grozăvie-a fost.
Simțim toți într-un suflet, toți de-odată
Când glăsuim “Hristos a înviat!”
S-au strîns și morții-n Ceruri, să ne vadă
Și Sfinții toți s-au pus pe-aplaudat!
Și mi-a trecut de sete și de foame
Și chiar de somn, deși se-aud cocoșii.
Nu-i loc de somn, alături de icoane –
Dorm pruncii, dar nu noi și nici chiar moșii.
Cu gust de-Împărtășanie în suflet
Pornesc, cu omu’ meu, în zori, spre casă
Pașim pe nori și-avem Lumină-n cuget
Și ouă roșii strălucesc pe masă.
Senin pe cer. E cald și verde-afară,
Iar îngerii se-adună printre noi
Și stăm pe prispă. Și miroase-a vară.
Și ne gândim la Viața de Apoi.
Nu trec mașini. Nu sună telefoane.
E început de veac. Iisus e viu.
Nu suntem domni, n-am devenit cucoane.
Suntem țărani creștini. Atâta știu.
Apai dara …. renunț la hainele de gala, la mesele îmbuibate de bucate și-mi pregătesc sufletul pentru a putea primi Lumina Învierii asa cum de cuvine!
Sa-mi ajute Dumnezeu!
Pachet surpriza!
” Vine barzaaaaaaaaaaaaa!”
…si daca la inceput fusese doar o imensa bucurie, incet – incet ne transformam in greturi si in stari de voma interminabile! ) Ametim ca intr-un carusel …. si ne incapatanam sa nu dormim noaptea!
Asadar, ne-am pornit intr-o calatorie plina pana la refuz de …”mi-e pofta!!… ba nu …mi-e rau!! ” si ne intrebam…. oare intreaga drumetie va fi la fel de interesanta ca si pana acum?
PS - buburuzu din burtica, trimite un pupic!
